Le royaume/Regatul, debutul în lungmetraj al regizorului francez Julien Colonna, are premiera românească în competiţia festivalului Transilvania şi ar fi de mare mirare să nu primească vreun premiu. Are o siguranţă de sine extraordinară şi creează un spaţiu ce-şi atrage spectatorii ca un magnet, pentru a lua parte la o explorare din perspectivă inedită a vieţii de gangster sau mafiot.
Totul începe în Corsica în vara lui 1995, când Lesia (Ghjuvanna Benedetti) abia aşteaptă să-şi petreacă vacanţa pe plajă şi poate chiar să-şi găsească un prieten. Doar că de planurile ei se alege praful când mătuşa îi spune să se urce pe motocicleta unui tânăr, iar acesta porneşte în trombă spre o locaţie misterioasă. Aici Lesia îşi va reîntâlni tatăl, Pierre-Paul (Saveriu Santucci), liderul unui clan mafiot care se ascunde de poliţie pe unde poate. Iniţial, Pierre-Paul încearcă din răsputeri să-şi protejeze fiica de periculoasa sa carieră, dar conflictul cu un clan rival şi laţul tot mai strâns al poliţiei vor avea consecinţe neaşteptate.
Mai toate filmele despre mafioţi sau gangsteri au de ales între două perspective: cea a autorităţilor sau cea a răufăcătorilor. Regatul face excelenta alegere de a spune mai totul, cel puţin în prima jumătate a filmului, exclusiv din perspectiva Lesiei, prin urmare spectatorul percepe prin ochii şi inocenţa ei pericolul înfruntat de Pierre-Paul şi aghiotanţii săi şi teroarea continuă că pericolul pândeşte la fiecare pas. Faptul că atât Benedetti, cât şi Santucci sunt actori amatori găsiţi de Colonna după îndelungi căutări şi după lungi luni de formare până când cei doi protagonişti livrează la perfecţie replicile şi emoţia este un mare plus al acestui film pe care mulţi îl consideră una dintre cele mai bune producţii franceze ale anului trecut.
O altă alegere excelentă a lui Colonna este că nu-şi înfrumuţesează povestea pentru a-şi transforma protagoniştii în eroi neînţeleşi. Regizorul îşi priveşte personajele cu empatie, dar şi cu un realism neştirbit, iar câteva scene de vânătoare, în care o vedem pe Lesia împuşcând un mistreţ în ceea ce este evident un ritual al maturizării în comunitatea ei, devine o catapultă spre unul din principalele mesaje ale filmului: vânătorul de azi ar putea deveni vânatul de mâine, mai ales în ceea ce italienii numesc "malavita" (literal "viaţa rea"), adică viaţa mafioţilor care arareori mor de moarte bună.
Regatul (câtă ironie în acest titlu) aduce aminte de senzaţia neliniştitoare avută la o ştire de acum câţiva ani în care poliţia italiană anunţa prinderea unuia dintre cei mai periculoşi lideri mafioţi. Ştirea cuprindea inclusiv imagini cu cocioaba în care acesta, un octogenar adus de spate, se ascunsese timp de două decenii, un bordei fără apă curentă şi fără electricitate. Este un adevărat paradox între puterea absolută a acelui individ care, din "palatul" său insalubru, manevra milioane de euro şi ordona asasinate şi viaţa de pustnic retras în munţi pe care o ducea. Ţin minte şi acum ligheanele colorate de plastic împrăştiate în jurul cocioabei pentru a strânge apa de ploaie, unica lui sursă de apă.
Este o putere pe care Regatul nu îţi permite să o invidiezi, ba chiar insistă să-ţi arate jumătatea goală a paharului, acea viaţă trăită pe buza prăpastiei. "Cu stilul nostru de viaţă, respirăm şi mâncăm frică", spune la un moment dat Pierre-Paul, iar această replică aproximează perfect abordarea lui Colonna, ca şi un monolog al eroului său despre faptul că nu a visat niciodată să devină vreun lider mafiot, doar că fiecare acţiune a strâns laţul în jurul său până când nu a mai existat decât această opţiune. Ca şi En fanfare, un alt film francez care se poate vedea la TIFF şi de care am scris zilele trecute, Regatul este şi despre faptul că suntem păpuşi în mâinile neînduplecate ale destinului, care nu ezită să ne împingă în direcţia greşită şi uneori chiar să ne frângă cu totul...
Pentru o altă perspectivă interesantă asupra flagelului mafiei, o recomandare: documentarul Shooting the Mafia (2019), despre fotografa Letizia Battaglia, o celebritate a fotografiei mondiale după mai multe decenii în care a documentat prin imagini crimele mafiei siciliene. Întrebată de ce a perseverat în ciuda ameninţărilor cu moartea, fotografa dă o replică bântuitoare: "Am vrut să nu poată nimeni spune că nu a ştiut..."
Regatul se poate vedea la TIFF marţi, 17 iunie, la Cinema Victoria (22.30) şi vineri, 20 iunie, în aceeaşi locaţie, de la ora 15. Dacă filmul primeşte un premiu important la TIFF, va avea o proiecţie suplimentară duminică, 22 iunie. Distribuitorul Independenţa Film va lansa filmul pe ecrane în luna septembrie.
